Potrivit documentelor satul Ciuhoi este mentionat pentru prima data intre anii 1291-1294 sub numele da Villa Chuey, Villa rustica semnificand o asezare taraneasca care se pare ca a servit ca spatii de locuit pentru calugari ce purtau haina cu gluga. Ciuhoi inseamna gluga. Un alt document arata ca Ciuhoiu este un nume romanesc, insasi Tudor Vladimirescu a avut un invatator pe nume Ciuhoiu.
In evul mediu marile state vecine si-au disputat puterea pe teritoriul tarii noastre; nici Ciuhoiul nu a scapat acestor evenimente. Inca inainte de 1660 Cetatea Oradea a fost ocupata si transformata in resedinta de pasalac turcesc,turcii au supus treptat unele sate din comitatul Bihor, asfel incat in anul 1573 Begul de Szolnok a vrut sa supuna satele Olosi, Alhesti si Ciuhoi.
Mentiunile despre satul Ciuhoi sunt continue mai ales cu ocazia conscriptiilor din anii 1712-1713 -1719 si a reglementarilor urberiale din 1759-1769 spre exemplu in recensamantul din 1713 Ciuhoiul apare ca o posesiune a fiscului cu 26 de iobagi care aveau: 41 de boi, 59 de vaci ,un cal, 23 de porci, fanete pentru 46 de cosasi si vii pentru 24 de sapatori.
Evolutia satului e evidenta insa un lucru nu s-a schimbat nici in ziua de azi: definitia Ciuhoi cu tot ce poate avea mai bun si atractiv ca si suflet,trup, minte, si un binemeritat loc de relaxare.
SI UITE-ASA AU TRECUT PESTE 700 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMETARA A SATULUI CIUHOI SI 100 DE ANI DE LA CONSTRUCTIA BISERICII ORTODOXE DIN SATUL NOSTRU.
Vizualizare placuta pozelor!
(dedicatie copiilor copiilor nostri ) Corina
Limbaj din Ciuhoi (cum ii zacala)
Dragla = obiect cu care se scoate jarul din cuptor
Sucitoare = facalet
Topanci = pantofi
Hurdau = butoi, boloboc
Curechi = varza
Carpa = batic
Cucurbata = bostan
Ciucur = pantalon
Shifon = dulap
Zadie = short
Blid, taljer = farfurie
Fideu = capac
Shpor = soba pt gatit
Arac = sant
Thitheu= topor
a vuji= a potrivi
Thcina = noroi
a basadi = a povesti
Iestata, ni
Mai iesta da-mi ziceti voi
Ciuhoiul intre ieri si azi
Ciuhoienii au stiut sa traiasca la cele mai inalte cote.
Au cantat, au dansat, au petrecut insotiti de unduirea lina a Barcaului si de linistea noptii, gatiti in straie unele frumoase altele mai putin frumoase, uitand de grijile lor pret de o sarbatoare.
Ciuhoienii in mod obisnuit se aduna vara sa faca un bograci ori mici, alintandu-se cu muzica de calitate superioara. In conformitate cu traditia locului numit daltal, intrunirea tinerilor era pomenita si de babutzele care nu aveau somn din cauza muzicii data prea tare.
Cheful propriu-zis se tine de regula la casa unde nu deranjeaza pe nimeni(de exemplu la Phorinel).
