Mărginită de culmile muntoase ale Oituzului, drenată de natură prin pârăul Slănic, Valea Slănicului devine îngustă și coboară accentuat în aval. După un parcurs istovitor de peste 20 Km, pârăul se liniștește în dreptul unei depresiuni adânci. Aici, frumoasa deperesiune înconjurată ca într-o horă de păduri de rășinoase și conifere a îngăduit să-și stabilească vatra primele clădiri arhitectonice, care au stat la baza edificării stațiuni Slănic Moldova.
Stațiunea Slănic Moldova se află poziționată într-o depresiune îngustă și adîncă, la altitudinea de 530 m. Întreaga regiune este bogată în săruri solubile. Slănicul a ferăstruit muntele, iar acolo unde s-au ivit straturi de gresie dură, apa a format caracteristiciile unui chei. Din loc în loc straturi groase desprinse din munte lasă impresia că acum se vor prăvăli dintr-o cilpă în alta, creând un peisaj pitoresc de sălbatec. Frunțile trufașe ale lui Dobru, Cerbu și Pufu merg aproape paralel, despărțind Slănicul la nord de Valea Dofteanei, iar la sud de Valea Oituzului.
Slănic Moldova are parte de o climă de tranziție între climatul de dealuri și cel supalpin, cu veri răcoroase și ierni blânde. Vegetația abundentă, alimentată de prospețimea apei din pârău, asigură un aer curat, bogat în ioni negativi și aerosoli rășinoși. În afara izvoarelor minerale și climatului subalpin de cruțare (tonico-stimulent), mai sunt folosite cu succes în procedurile balneo, alți doi factori curativi naturali: mofeta și microclimatul de grotă (Salina de la Târgu Ocna). Pârăul Slănic își adună apele din 12 izvoare care coboară de pe muntele Șandru Mare (1639). De la izvoare până la confluența cu Trotușul, pârăul Slănic este brăzdat de numeroase pârâiașe care conferă păduri originalitate.
Despre Slănic Moldova primele mărturii ne sunt date de hrisovul dat de Constantin Cehan Racoviță - 1 ian. 1757.
La 20 iulie 1801, atras de frumusețile naturii din valea Slănicului cu ocazia unei partide de vânătoare, serdarul Mihalache Spiridon, descoperă primul izvor de apă minerală - izvorul nr.1, care multă vreme a purtat numele descoperitorului său de Mihail. În zona Slănicului sunt peste 20 de izvoare minerale cu compoziție sulfuroasă, iodurată, clorurată, hipotonă, sodică, bicarbonată, carbogazoasă. Primele analize privind compoziția apei au fost făcute în anul 1852. După 25 de ani, mai precis, în anul 1877 s-au ridicat primele stabilimente din lemn și instalații de tratament.
Vestea despre efectele tămăduitoare ale apelor minerale din Valea Slănicului s-a răspândit cu mare repezeală în toată Moldova acelor vremuri. În scurt timp valoarea terapeutică a izvoarelor minerale din zona Slănicului a trecut granițele țării, rezultatele terapeutice fiind apreciate prin distincții la diverse expoziții internaționale. Slănic Moldova în existența sa, când era vizitată de personalități marcante ale acelor vremuri, a cunoscut perioade de glorie, dar și de declin. An de an, faima stațiunii a crescut ducând până la supranumirea binemeritată de Perla Moldovei. În perioada primului război mondial, stațiunea a fost distrusă în întregime, singurele neafectate rămânând izvoarele minerale.
Treptat, stațiunea a fost reclădită și în prezent se fac eforturi ca Slănicul să redevină cea mai frumoasă stațiune balneară, repectându-și astfel blazonul de Perlă a Moldovei. Cei implicați în fenomenul turistic, promit că au proiecte de anvergură care vor duce la revitalizarea faimei stațiuni, printre marile ambiții care se află în faza de proiect, amintim acum doar de pârtia de ski, urmând să revenim în cel mai scurt timp cu date suplimentare. Noi sperăm că instituțiile din zonă, parteneri locali, regionali și naționali vor contribui la bunul mers și vor gestiona cu măsură fondurile europene, iar in curând să vorbim de Slănic Moldova ca de Perla Europei.
La Slănic-Moldova sub supravegherea personalului medical atestat și calificat în diverse proceduri de balneologie se tratează cu bune rezultate: afecțiuni ale aparatului digestiv și glandelor anexe, afecțiuni hepato-biliare, afecțiuni ale căilor respiratorii, afecțiuni metabolice și de nutriție, afecțiuni reumatismale, cardio-vasculare, boli profesionale, nevroze astenice, etc. Cele mai apreciate ape minerale folosite în cura balneară sunt izvoarele nr.1, 6 și 8 situate chiar în apropierea mofetei pe drumul care face legătura cu Cascada și păstrăvăria.
Mofeta din stațiune reprezintă o altă procedură balneo. Tratându-se cu succes: colesterolul crescut la fumători, procedura fiind indicată și persoanele care lucrează în mediul rece, celor cu risc cardiovascular, arterite reumatismale, sindrom postrombatic, etc.
Cazarea și masa sunt asigurate de elegante și confortabile stabilimente. - Hotelul Venus - 2 stele cu peste 500 locuri, dispune de propria bază de tratament în care se fac zilnic peste 20 de proceduri, locația fiind baza de tratament a sindicatelor. Restaurant cu 180 locuri, bar de zi, etc.
- Vila Palas - 2 stele plus - 21 camere cu pat dublu/matrimonial, 2 apartamente, restaurant cu 70 locuri și bar - terasa cu 40 locuri.
- Hotel Dobru -3 stele, stabiliment modern și confortabil.
- Vila Adela - 2 stele.
- Complexul Hotelier-Balnear Racoviță îmbină arhitectura clasică cu cele mai moderne condiții de cazare și tratament.
- Hotelul Perla în momentul de față se află într-un amplu proces de modernizare, urmând ca la finalizare să fie cel mai confortabil și modern hotel din zonă.
- Pensiunea Montana clasificată la 4 margarete, situată în localitatea Cerdac, la 2-3 Km de stațiune, va așteaptă să petreceți cilpe de neuitat într-un mediu natural deosebit, presărat cu bucate tradiționale servite cu ospitalitate specifică moldovenească.
La capitolul agrement, stațiunea dispune de un cochet parc în care simfonia păsărilor acompaniate de susurul apei și multitudinea culorilor pastelate, aranjate cu migală, fac din parc o adevărată oază de verdeață si culoare menite a destinde turistul, clipe în șir. În parcul stațiuni pentru persoanele mai active se află mai multe terenuri de sport. Pentru cei veniți la tratament sau la odihnă și simt nevoia completării vindecări au posibilitatea să apeleze la medicamentația divină, în acest sens există în parc o mică bisericuță. Nu, trebuie omis impresionatul cazinou emblema ahitectonică a stațiuni, gazda manifestărilor cultural-artistice.
În vecinătatea stațiuni se află punctul cunoscut \"Izvorul 300 de scări\", accesibil pe un drum care suie prin pădure, format din 300 de trepte din piatră. Apa izvorului este rece, oligo-metalică și este recomandată în cura de diureză. O altă atracție o reprezintă Cascada Slănic- aflată la altitudinea de 599 m. La aproximativ 1 Km de Slănic se află cunoscuta Păstrăvărie în care se servesc preparate din păstrăv, după rețete unicat păstrate cu sfințenie de omul locurilor, Dl. Costică Roșculeț. Pentru cei cu poftă de plimbare împrejurimile sunt o ofertă tentantă, potecile munților Cerbu, Pufu așteptându-și drumeți pentru ale împărtăși din frumusețile sale; Barajul și Lacul Poiana Uzului, Trecătoarea-rezervație cinegetică. Din stațiune se organizează plecări cu curse regulate către Salina de la Târgu Ocna - procedura recomandată de persoană este de 4-5 ore/costă 160 000 lei.
La cerere se efectuează și excursii pe trasee mai lungi, Târgu Ocna, Onești, Moinești, Bacău, Mănăstirea Măgura, Casa memorială George Enescu/Conacul de la Tescani, Biserica de la Borzești, Mănăstirea Bogdana, Lacul Roșu, Cheile Bicazului, etc. Acces cu trenul pînă la gara Salina (H. Saline) -Târgu Ocna și de aici cu autobuze până în stațiune, care au între ele frecevență de 60-90 min. Drumul până în stațiune de 18 Km, este un exemplu de arteră modernă specifică unei urbe care tinde să devină europeană. Pentru posesorii de autoturism, accesul se face dinspre Onești sau Miercurea Ciuc până la Târgu Ocna pe D.N. 12 A; de la Bacău sau Brașov pe D.N. 11 până la Onești apoi la Târgu Ocna pe D.N. 12 B. La Bacău există aeroport, iar drumul până în stațiune este de 84 Km.
Acum că vara a început și concediile se planifică, nu omiteți din traseul dumneavoastră să faceți o cură de relaxare și sănătate în stațiunea Slănic Moldova. Gazdele din zonă sunt primitoare și vă așteaptă ca să vă servească în dulcele stil și grai moldovenesc.
