Nu se poate o vară în Grecia fără a călători în insulele grecești. Ca în fiecare an îmi aleg una sau două insule pe care le străbat dintr-o parte într-alta.Încerc să le cunosc cât mai bine, degust din mâncările tradiționale și serile ascult muzica locului care de fapt spune totul.
Nu ajunsesem în Amorgos, chiar dacă filmul francez Le Grand Bleu în regia francezului Luc Beson a făcut înconjurul lumii și a scos la iveală frumusețea acestei insule. Acest film a contribuit mult la dezvoltarea turismului în Amorgos.
Dar totuși, pe parcursul celor 5 zile petrecute aici, am văzut o insulă sălbatică, fără amprenta turismului organizat, fără lanțuri hoteliere sau baruri și discoteci care uneori deranjează prin muzica difuzată la maxim.
Amorgos pentru mine, a fost un paradis de neuitat, undeva în mijlocul Mării Egee.
Prima dimineață în Amorgos mă găsește în campingul din Katapola - principalul port al insulei.Pornesc pe malul mării spre centrul satului la o oră matinală. Prima lumină a zilei joacă jocuri ciudate, cerul parcă înoată în apă. Înțeleg că Amorgos are ceva aparte pentru mine, ce nu pot descoperi încă.
Amorgos aparține grupului de insule cicladice. Chiar dacă nu este considerată o insulă mică, suprafața ei ajunge la doar 121 km pătrați.Este o insulă muntoasă, cu multe stânci ascuțite parcă ieșite din mare.
Localnicii mi-au spus că până în anii 80 nu prea auzeai de turiști în Amorgos, chiar și vapoarele ocoleau această insulă. Până când regizorul francez a ales această insulă pentru turnarea filmului Le Grand Bleu . Nu vizionasem acest film înainte de a veni aici, dar am avut această ocazie chiar acolo în locul unde s- a filmat. La Katapola, pe malul mării, o cafenea care purta numeleLe Grand Bleu ,făcea reclama filmului și te invita în fiecare seară pe terasă la vizionarea Marelui Albastru .
Am mers și eu cu prietenii mei. Filmul era prezentat în varianta originală, în limba franceză. Majoritatea turiștilor aici sunt francezi, cu toți oarecum fanatici ai acestui film și ai acestei insule.
Era prima mea seară în Amorgos, și prin acest film urma să descoper insula în care urma să călătoresc pentru următoarele zile. Filmul o prezenta ca pe un loc plin de mistere .
2000 de oameni locuiesc permanent aici, și e foarte plăcut sa stai să le asculți poveștile. Un relief aparte, o natură sălbatică, plaje de neuitat, o liniște sacră parcă ieșită din adâncul mării, acesta e Amorgos. Era exact ceea ce căutam.
Ca în mai toate insulele cicladice, capitala Chora se găsește undeva parcă cățărată pe munte. La fel și Chora din Amorgos este situată în centrul insulei, undeva sus de tot agățată de munte . Panorama spre Egee e superbă.
Pe strada principală a satului se găsesc magazine turistice, cafenele și taverne, toate situate în case mici albe și vechi . Au un design interior care ne aduce aminte de anii 60-70.
Foarte aproape de Chora se găsește Mănăstirea Hozoviotisas. Imaginea ei reprezintă insula Amorgos , o clădire albă săpată în stâncă.
Autobuzul te duce până la locul de unde trebuie să urci 400 de scări, la capatul cărora se găsește această frumusețe parcă înălțată din mare. Urcușul a fost greu pentru că era o zi toridă. Panorama de jur împrejur și faptul că la final te aștepta o splendoare arhitecturală mă făcea să uit de greutatea urcușului. La intrarea în mănăstire călugării așteptau pe toți vizitatorii cu apă rece, rahat lukumi și rachiu slab dulce.Mă simteam diferit să fiu acolo, mănăstirea veche de peste 500 de ani, icoanele vechi pictate pe piatră , călugării bătrâni dar parcă plini de fortă, totul te făcea sa te simți bine.
La plecare, în fața mănăstirii se găseau turiști, care încercau să fotografieze aproape totul, fiind fascinați de frumusețea locului.
Coborând de la mănăstire spre nord, am întâlnit o față mai prietenoasă a Amorgosului. Sălbăticia parcă dispărea, relieful era mai verde, plajele superbe. Este zona în care se găsește portul Egiali, în jurul căruia se pot vedea sate mici ,albe ,cățărate pe coline: Falaria, Lagada și Potamo toate oferă o panoramă spre Egee.
Sunt niște sate așa de mici că privindu-le din vale îți lasă impresia că le poți număra toate casele.Au străzi întortocheate cu case mici și albe. Străzile sunt suprapuse una peste cealaltă, iar din când în când apar taverne și cafenele cu o aromă de vechi care te îmbie să intri.
Plajele din Amorgos nu se aseamănă între ele, dar majoritatea sunt liniștite chiar și în plină vară.Cu o mică excepție , organizată și ceva mai aglomerată este plaja din Egiali. Aici se gasesc șezlonguri cu umbreluțe, baruri și restaurante, dar apa e curată și nisipul aici e auriu.
Plaja Aghia Ana se găsește chiar la poalele mănăstirii Hozoviotisas.E o plajă sălbatică, liniștită ca și Plaja Paradis care se găsește la câțiva kilometrii depărtare.Ambele sunt plaje izolate, unde este necesar de avut apă și ceva fructe pentru că cea mai apropiată tavernă este la vreo 2 kilometrii.
Ca să ajungi la plaja Muru este ceva de mers pe jos, nu este drum pâna la acolo,dar la sosire te așteaptă un frumos cadou. O plajă cu ape curate și adânci, o apă pură de îți vine să o bei.
În ultima zi pe Amorgos am ales să merg pe plajele izolate din jurul portului Katapola.Sunt două plaje, una dintre ele deoasebit de interesantă. Un vaporaș te ia la fiecare jumătate de oră și te lasă pe o bucată de piatră de unde mai apoi trebuie să te cațeri ca să -ți găsești un loc unde să iți așterni prosopul.De fapt nu e o plajă, e o stâncă care iasă din apă, și pe care parcă sunt sculptate niște trepți pe care turiștii stau la plajă.Pentru a face baie aici neapărat trebuie să te arunci în apă de la o oarecare înălțime, iar mai apoi să te cațeri înapoi.Nu e ușor de loc, dar e aparte.
Cealaltă plajă din Katapola e organizată, dar diferită de cea din Egiali.De asemenea șeylonguri și umbeluțe din lemn, un bar, ceva muzică latină dar discrețioasă, o apă rece și cristalină, și o panoramă a golfului Katapola.
O atmosferă care te face să uiți că de fapt locuiești la oraș, ape cristaline, oameni deosebiți și opitalieri, o natură sălbatică care la început parcă te infricoșează.Astfel aș descrie Amorgosul, un paradis uitat in Egee.
Ovidiu Palcu
