Am ajuns la Paris in 20 decembrie, anul trecut. Urma sa petrec aici urmatoarele doua saptamani.
Prima impresie a capitalei Frantei a fost putin ciudata, pentru ca n-am simtit niciunde mirosul fad al transpiratiei mai abitir ca in cel mai stilat oras al lumii. Surprinderea mea a a retinut apoi si alte buchete ciudat mirositoare, raspandite de culoarele imense ale retelei de metrou din Paris.
Zilele urmatoare impresia mea proasta despre paris s-a schimba t in mare masura. Am reusit sa dau cu ochii de adevaratele monumente care marcheaza imaginea Parisului in lume.
Am mancat in cartierul latin, am vizitat, ca tot omul, Notre Dame, Sacre Coeur. Din pacate, perioada in care ajunsesem la paris, era una a imbulzelii generale, pentru ca, spre deosebire de mine, multi oameni platisera bani multi sa-se petreaca sejurul de craciun / anul nou, in capitala frantei.
M-am convins curand de forta publicitara pe care a avut-o, chiar fara voia constructorilor, Palatul Luvru. Nici nu iti trebuie mult timp sa intelegi de ce multimea asteapta chiar si 10 ore pentru a intra in marea galerie de arta.
Ce m-a impresional la Paris? Hmmm..., in primul rand, spiritul degajat al francezilor. Apoi, grija primariei, care amenajase mai multe patinoare in aer liber (unul dintre ele era chiar la etatul 1 al turnului eiffel). Apoi, amprenta constructiilor adevarate, croite intr-un timp in care franta inca mai era centrul lumii.
Ce mi-a displacut? O sa radeti, dar am gasit total nepotrivita sfiala francezilor, care se pare ca isi fac baie mai rar decat ar trebui. Nu generalizez... Apoi, m-a infuriat nationalismul crunt si de prost gust al unora dintre functionarii / lucratorii pe care i-am intalnit. Chelneri care nu reactionau atunci cand le vorbeai in engleza, cetateni scarbiti de multe dintre exponentele culturii anglo - americane.
Per total insa, Parisul este un oras pe care l-as vizia din nou...
Ce sa nu ratati atunci cand mergeti la Paris? Depinde de gusturi... Astfel, putem vorbi de scoicile lui Leon, de mancarurile combinate ale cartierului latin, de megalibrariile occidentale, de Luvru. Si o sa ma mai gandesc, atunci cand voi detalia acest jurnal...
