Valea Sebeșului
Undeva în urmă cu 13 ani, s-a întâmplat să fiu repartizat ca și profesor suplinitor de limba engleză la o școală în Județul Alba. Era pe Valea Sebeșului, într-o colonie de muncitori.Urma să predau engleza copiilor muncitorilor care ,lucrau pentru hidrocentralele de pe rîul Sebeș. Îmi aduc aminte cu mare drag de acele locuri. Astfel că m-am gândit ca pentru primul număr al rubricii Să călătorim să prezint această zonă probabil mai puțin cunoscută multora dintre dumneavoastră.
De un farmec aparte, Valea Sebeșului sau a Frumoasei, cum a denumit-o marele prozator Mihail Sadoveanu, a fost din vremuri străvechi vatră de așezări umane. Renumită prin frumusețile sale naturale, prin bogăția și varietatea florei și faunei, Valea Sebeșului reprezintă o zonă de mare atracție turistică, aflată la confluența dintre zonele etnofolclorice Țara Moților și Mărginimea Sibiului. Acest lucru își pune amprenta asupra obiceiurilor, tradițiilor, acestea având un specific aparte, chiar dacă nu reprezintă o zonă etnofolclorică distinctă. A împrumutat tradiția transhumanței libere (obicei păstoresc) de la zona etnofolclorică Mărginimea Sibiului, dar și din Țara Moților arhitectura caselor tradiționale din zona montană. Acestea sunt doar două exemple, dar un cunoscător poate observa cu ușurință împletirea armonioasă a celor două tipuri caracteristice etnofolclorice.
Portul popular din Valea Sebeșului este caracterizat printr-o combinație simplă, sobră și de o deosebită eleganță de alb-negru specific zonei Albei și Sibiului, iar obiceiurile folclorice, specifice regiunile muntoase, sunt legate de modul de viață al oierilor. Una din formele artei populare, au trecut cu o mare largă răspândire în Valea Sebeșului, dar care în prezent a ajuns mai puțin reprezentată, este olăritul. Folosite, încă din străvechi timpuri, pentru pregătirea hranei sau păstrarea alimentelor, vasele de lut au ajuns să ocupe, cu timpul, și un loc important ca elemente de podoabă pentru înfrumusețarea locuințelor.
Valea Sebeșului este acoperită cu păduri și prelucrarea lemnului a fost din vremuri străvechi o ocupație de bază a locuitorilor. În zona Sebeșului se lucrează o mare gamă de obiecte de lemn legate de viața și munca păstorească, cum sunt: căucele, lingurile de lemn, tiparele de caș, furcile de tors, fluierele și bâtele ciobănești, frumos decorate prin încrustare. Tot aici pot fi întâlnite numeroase elemente arhitectonice ca stâlpii de poartă, cei funerari sau mobilierul țărănesc (laviți, lăzi de zestre, blidare, cuiere etc.).
Îmi aduc aminte ca uneori auzeam mugetul cerbilor din baraca de lemn în care locuiam. Deseori mi s-a întâmplat să văd tot felul de animale sălbatice în drumețiile pe care le făceam cu elevii prin pădure.Mai mult decât atât mă obisnuisem să văd vulpi, iepuri sau căprioare în zona coloniei.Eram la peste 1000 metri altitudine, iar animalele păreau a fi oarecum integrate cu locuitorii coloniei.Eram puțini la număr și noi ,iar acest fapt cred că a dat oarecum încredere acestor viețuitoare, astfel că prezența lor era ceva normal.
Acestea sunt doar câteva elemente care susțin dezvoltarea turistică a Văii Sebeșului, cel mai important dintre ele fiind totuși resursele naturale care atrag prin peisaje montane, alpine de mare pitoresc, circuri glaciare care adăpostesc lacuri spectaculoase, fond cinegetic și piscicol reprezentativ, bioclimat tonic stimulent puternic aeroionizat negativ, rezervații și monumente ale naturii cu valoare științifică .
Obiective turistice în zonă
Mănăstirea Oașa (de maici), cu biserica din lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorie a romancierului Mihail Sadoveanu, cu picturi executate în anii 1987-1988.
Casa memorială a meșterului popular de sculptură în lemn, Nicolae Cernat (1892-1962), cu exponate diferite (unelte de sculptură în lemn, icoane pe sticlă, blidare, blide etc.)
Monument ridicat în 1935 în memoria eroilor căzuți în timpul primului război mondial.
Centru etnografic (secție de sculptură a Școlii populare de artă din Alba Iulia)
Arhitectură populară:
Gospodării țărănești tradiționale specifice zonelor montane (case împrăștiate pe versanții munților până la altitudinea de 1400 m).
Artă populară:
Port popular
Mobilier țărănesc (lavițe, lăzi de zestre, blidare, cuiere etc.)
Obiecte din lemn decorate artistic prin încrustare (căușe, linguri, bâte ciobănești, tipare de coș, fluiere, fuse, furci de tors etc. )
Centru folcloric - Centru folcloric - rapsozi populari, dansuri populare, formație de fluierași, serbare folclorică păstorească Zi bade cu fluiera - mijlocul lunii mai, obiceiuri tradiționale calendaristice (Urcatul oilor la munte; Chemarea la porunci) și familiale (nunți).
Lacul de acumulare Nedeiu (pe valea Sebeș, în dreptul km 25 pe DN 67C, cu 3 km înainte de sat Șugag). S-a format pe vatra fostei localități Mărtinie. Lacul are un volum de 0,5 m 3 și o suprafață relativ mică. Este populat cu pește.
Lacul de acumulare Tău (La km 32 pe DN 67C, la 4 km amonte de comuna Șugag).
Lacul aflat la 740 m alt. întins pe o suprafață de 81 ha.; un baraj în arc înalt de 78 m, lățimea de bază în secțiunea centrală de 9 m, iar coronamentul carosabil de 4 m cu lățimea de 176 m. La coada lacului Tău se află zona hidroenergetică Gâlceag (150 MW), ale cărei turbine sunt puse în mișcare de apele din lacul principal Oașa, precum și din lacul secundar Cugir. Lacul este populat cu pește.
Rezervația geologică Colții Măgurii sau Masa Jidovului (pe dreapta văii Sebeșului, în aval de colonia Tău)
Rezervație în suprafață de 0,5 ha aflată la altitudinea de 600 m reprezintă o zonă stâncoasă calcaroasă, pe piscurile căreia vegetează un interesant pinet, relict din perioada post glaciară.
Centru de interes turistic rural TĂU BISTRA (în partea sudică a județului, la 43 km sud de municipiul Sebeș, pe DN 67C)
Obiective turistice
Centru folcloric într-o vale, pitorească poiana de pe valea Prigoanei, are loc o serbare câmpenească a muncitorilor forestieri și a celor de la hidrocentralele de pe valea Sebeș, în luna august.
Lacul de acumulare Oașa (pe DN 67C)
S-a format la confluența văii Frumoasei cu valea Sălanelor. Lacul de acumulare are un volum util de 126 milioane m 3, o suprafață de 400 ha și un baraj de anrocamente cu masă de beton armat înalt de 91 m, lățimea de bază de 250 m și un coronament carosabil cu o lățime de 10 m, iar lungimea de 300 m. Lac populat cu pește. În apropiere se află casele lui Mihail Sadoveanu și Ionel Pop (pasionați vânători).Punct de plecare în munții Șureanu (Iezerul și cabana Șureanu), vârful Frumoasa (2.160 m), vârful Cindrelul (2.244 m), vârful Oașa Mare (1.732 m)
